12 octombrie 2013

Mi se pare interesant ca mai pot trai senzatii noi, incerca impresii marunte; de multe ori m-am intrebat cum o fi sa te simti eliberat de presiunea de a crea ceva la comanda in fiecare zi, de a produce, de a atrage atentia....de a munci pentru ca ti s-a bagat in cap ca trebuie sa mergi la locul ala de munca si nu altundeva unde ai putea respira mai in voie pe bani mai putini, dar cu mai multi neuroni intregi. 
Acum stiu: este din nou sentimentul de libertate, eliberare de constrangeri, este ce simteam mergand pe Maria Guerrero, dimineata, printre oameni care nu ma vazusera niciodata si nu aveau sa ma mai intalneasca decat printr-o intamplare, pe langa case abia vizibile de sub perdele de flori, sub un soare generos, ascultand franturi de conversatii intr-o limba aproape de neinteles pentru mine.....sentimentul ca esti "singur" pe lume, ca nu te stie nimeni, ca poti face aproape tot ce vrei fara teama de a fi judecat gresit, ca in ultima instanta esti in sfarsit propriul tau stapan si ai toate sansele sa te redescoperi asa cum erai in adolescenta..... pericol ? frica ? timiditate ? neah, uiti de toate astea intr-o secunda, ca si de ziua de maine, caci de ce ne-am teme atat de tare de maine, cand azi poate insemna sfarsitul ?