Ii admir pe cei care au puterea sa se lupte cu sistemul, oriunde ar fi ala. Eu traversez o perioada nostalgica, nu mai am putere sa ma bucur decat de lucruri neinsemnate: de toamna, de vremea frumoasa de afara, de linistea din casa, de imagini frumoase gasite aiurea pe Internet,etc...
Colectia de cabinet photo cards din toata lumea creste incetisor; imi face placere sa vad zambete din timpuri de mult uitate, de prin 1910 inainte de primul mare razboi; cineva s-a uitat la fotografiile astea acum 100 de ani, cineva le-a inramat si expus privirilor 10 ani, 20 de ani, poate 70 de ani; apoi au fost uitate, aruncate intr-un colt de cufar sau sertar; e ca si cum le dau viata din nou.
A-propos de viata, daca vreodata ma voi imbolnavi grav nu vreau tratamentele lor, nu vreau sa ma chinuie pe un pat de spital oameni cu fete si fara suflet, sa-mi arda venele, sa-mi pierd parul, sa ma tarasc de la o zi la alta ca un schelet cu ochii stinsi; cat mai este de trait prefer sa arat si sa ma simt om. Au ajuns pe Luna, nu pot trai fara touch screen-uri, au solutii savante pentru orice si n-au gasit leacul pentru cancer ? Pe asta nu pot s-o mai cred, ba chiar cred ca e facuta cu intentie ca sa-i imbogateasca pe unii fara suflet.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu