19 decembrie 2012

Am citit putin in ultimul timp, dar in rarele momente in care am avut o carte in mana am facut-o cu voluptate, atingand copertile cu degete febrile si cautand noi intelesuri in fraze si propozitii banale; din cand in cand citesc cu voce tare, teatral, lasand sunetele sa penetreze tacerea. Apoi inchid cartea si ma furisez in ganduri. Ramane pe altadata; stiu ca voi reveni, voi relua povestirea exact de unde am lasat-o fara a incerca sa-mi amintesc cine sunt personajele si prin ce au trecut pana atunci; fiecare capitol are o viata a lui, povestea are un iz latin, se petrece pe o insula despre care s-au scris multe; mai mult, este cu totul plauzibila, caci ni s-a intamplat si unora dintre noi, aici, pe continent. Se intampla inca, acolo unde marea loveste tarmul de zeci de ori, ca si cum nu ar vrea s-o uitam nicicand.